step in to another world

Dupa toate nenorocirile care au avut loc in ultimul timp, care m-au pus bine pe ganduri, de multe ori mi-am pus problema daca sa ma las de acest “viciu” si sa ma indrept spre alceva. Insa concluzia la care am ajuns, a fost ca decat sa-mi traiesc viata ca o “leguma”, mai bine fac ce-mi place, acceptand toate riscurile la care suntem expusi. Si cand spun nenorociri, nu ma refer doar la moartea lui Radu ci si la faptul ca in urma cu 3 luni era sa am acelasi sfarsit ca si el, doar ca am avut mai mult noroc. Pentru cei care nu stiu, am cazut dintr-o regrupare 30 si ceva de metri, cei care erau la fata locului zic ca 38, nu stiu nu am masurat, nu asta e important insa, ci faptul ca toate nenorocirile astea se intampla din greseli, care in acest sport de cele mai multe ori te costa viata. Nu e un lucru cu care sa ma mandresc, poate unii ar incerca sa ascunda astfel de lucruri, insa poate daca se vorbeste despre ele si se iau si aceste lucruri in calcul vom fi mai prudenti de acum inainte.

Nu faceti ca mine, ca poate nu o sa fiti la fel de norocosi.

Asa ca dupa o perioada lunga de gandire, am intrat din nou in actiune :).Impreuna cu Adi Valean, Florin Daneliuc, Claudiu Chiorean am facut un circuit in imprejmuirile Balii. Planul ideal era sa urcam de la Balea Lac spre Curmatura Balii - Muchia Balii – Coborare in Valea Doamnei – urcare pe creasta Laita prin Curmatura Varoasa – parcurgerea crestei - Vf. Laita – Custura Paltinului – Vf. Paltinu – Saua Caprei - Vf. Vanatoarea lui Buteanu – si coborare la Balea Cascada prin Valea Vaiuga. Dar ora tarzie la care am ajuns la Balea Lac si vremea rea ne-au dat peste cap un pic planurile. Am ajuns sus in jurul orei 11.30, vizibilitate 15-20m in fata, asa ca am fost nevoieti sa renuntam la o parte din traseul pe care ni-l propusesem. Am renuntat la Muchia Balii, coborand din Curmatura Balii direct in Valea Doamnei si urcare inspre Laita pe traseul de iarna.
Fiind portiuni mai tehnice ne-am legat in coarda, facand astfel doua echipe: Adi Valean cu Florin si eu cu Claudiu.

Cea din urma echipa Stormberg-Mammut :), in afara de parazapezi aveam toate hainele la fel. Nici daca ne intelegeam dinainte nu iesea asa bine.

Urcarea in creasta pe piciorul Laitei.

Pasajul tehnic de pe Laita, pentru care e nevoie de coarda ca sa fie trecut in siguranta.

Traversarea Custurii Paltinului

Pana la urma am inoptat la Lacul Capra, in Valea Vaiuga unde vroiam initial sa inoptam era prea multa ceata, dominanta in caldarile dinspre nord. Am carat cu noi doar un cort de doua persoane, in care ne-am inghesuit patru, nu a fost prea confortabil dar macar a fost cald.